
Negósiu transfronteirisu: Emprezariu Timor-Leste sira mak foku ba Konferénsia Ekonómika no Negósiu Timor-Leste Austrália 2025
Konferénsia Ekonómika no Negósiu Timor-Leste-Austrália 2025 (TLAUCON2025) la’ós de’it plataforma hodi fahe esperiénsia negósiu nian. Ida-ne’e sai ponte ne’ebé liga Timor-Leste no emprezáriu australianu sira hodi hametin lasu ekonómiku entre nasaun rua. Ba panelista TLAUCON2025 na’in tolu: Claudia Ximenes, Anas Madeira, no Daniel Leong, konferénsia ne’e nu’udar oportunidade hodi harii ligasaun no haburas negósiu, hodi hetan rekoñesimentu ne’ebé sira hein kleur ona ba susesu nu’udar emprezáriu.

Claudia Ximenes, nain ba Vera Juice no fundadora Milrex Rego Unipessoal
Ba Claudia Ximenes, fundadora Vera Juice, TLAUCON2025 hanesan oportunidade osan-mean ne’ebe liga ho emprezáriu australianu sira hodi esplora merkadu foun. Liuhusi TLAUCON, nia bele liga ho Pacific Islands International, kompañia fornesedór australianu nian.
“Ami esplora hela posibilidade atu esporta Vera Juice iha futuru, ha’u nia emprendimentu negósiu boot liu, la’ós de’it ba Austrália maibé ba mós illa sira seluk Pasífiku nian.” nia hatete.
Claudia konxiente kona-ba servisu maka’as sira tuir mai, inklui nesesidade hodi hetan sertifikasaun no – haree ba maioria ai-fuan iha Timor-Leste tuir deit tempu – asegura produsaun ne’ebé konsistente.
Claudia fiar katak partisipa iha TLAUCON25 sei sai oportunidade ida ne’ebé iha valór hodi haburas nia negósiu. Iha eventu tinan kotuk nian, ho tulun hosi Austrade, nia ho susesu estabelese ligasaun ida ho Blackwoods, kompañia fornesedór australianu ida.
“Ha’u konsege estabelese parseria ho Blackwoods hodi fornese Ekipamentu Protesaun Pesoál (EPP) ba projetu Bayu Undan. Ami asina ona akordu ida, no agora ami serbisu hamutuk,” nia hatete.
Enkuantu Claudia buka hela merkadu foun sira, partisipante TLAUCON25 sira seluk, hanesan Anas Madeira no Daniel Leong, foka ba hametin no habelar ligasaun sira ne’ebé eziste ona.
Anas Madeira hanesan fundador ba Dili Dirt Bike, empreza turizmu aventura ne’ebé oferese passeiu ho motór iha Timor-Leste laran tomak. Nia atrai ona turista australianu lubuk ida dezde nia negósiu lansa iha 2022.
“Ami konvida ema hodi esplora foho sira, rejiaun kafé sira, no aldeia sira iha Timor-Leste,” nia hateten.
Dili Dirt Bike mós estabelese ona parseria ho operadór turístiku aventura australianu sira, ne’ebé hahú inklui Timor-Leste iha sira-nia itineráriu.
TLAUCON2025 fasilita Anas nia ligasaun ho parseiru potensiál oioin, inklui 00Seven Adventure, operadór turístiku jet ski australianu ida ne’ebé baze iha Darwin.
“Ami diskute kona-ba oportunidade kolaborasaun iha futuru, espesifikamente oinsá atu inkorpora passeiu ho motór Timor-Leste iha pakote tour 00Seven,” nia esplika. Kolaborasaun potensiál ne’e bele oferese esperiénsia aventura iha rai no tasi ba turista sira tantu iha Austrália no Timor-Leste.

Anas Madeira, fundador Dili Dirt Bike no co-fundador Timor Unearthed

Daniel Leong, Diretor Orijem Café no Prezidente Assosiasaun Café Timor (ACT)
Daniel Leong nu’udar Diretór Orijem Timor Coffee, empreza ida ne’ebé produz no esporta kafé espesialidade husi Timor-Leste. Daniel envolve ona ho merkadu australia dezde empreza nee harii iha tinan 2021.
“Ita-nia kafé verde espesialidade sira, hanesan Regional Wash no 5D Anaerobic Natural, agora esporta beibeik ba Austrália, no mós ba Japaun no Indonézia,” nia hateten.
Daniel nia negósiu buras lalais liuhosi kolaborasaun ho 1LM, empreza konsultoria australianu ida ne’ebé baze iha Canberra, ne’ebé fornese orientasaun kona-ba dezenvolvimentu negósiu, estratéjia organizasionál, no envolvimentu komunidade nian.
Daniel destaka valór TLAUCON2025 nian hanesan plataforma ida atu harii ligasaun negósiu sira.
“Di’ak tebes hasoru ema sira ne’ebé vizita Dili no halo ona advokasia ba kafé ho kualidade, no mós patrimóniu no kultura Timor-Leste nian, iha Austrália,” nia dehan.
Claudia, Anas, no Daniel hatudu inovasaun, ambisaun, no reziliénsia husi emprezáriu foun Timor-Leste nian. Sira nia istória la’ós de’it susesu individuál; sira mak prova moris kona-ba saida mak posivel iha Timor-Leste bainhira inovasaun hasoru determinasaun. Hodi harii negósiu sira ne’ebé kria empregu no dudu kreximentu, sira ajuda forma futuru nasaun ida ne’ebé forte no prósperu liu.

